| Adăugată de |
 ernst szabo
|
| În colecțiile personale | 17 |
| Descriere generală | Acestă piesă a fost bătută pentru „a încrusta în aur evocator ziua dezrobirii Ardealului de Nord şi pentru a transmite şi a se moşteni din generaţie în generaţie amintirea concretă a acelor pagini de istorie”. Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naţionale, un împrumut public ce urma să fie utilizat pentru plata despăgubirilor de război ale României. O astfel de medalie se putea cumpăra contra a 15.000 de lei de către cel care cumpăra titluri de stat în sumă de 50.000 de lei. Stemele judeţele româneşti răpite de Ungaria în 1940 apar pe revers plasate astfel, în ordine trigonometrică, de la ora 12 încolo: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureş, Mureş, Ciuc şi Someş. Monedă sau medalie? S-ar putea obiecta că această piesă nu are nici una din caracteristicile unei monede moderne, de vreme ce nu se vede nicăieri valoarea nominală a piesei. De fapt piesa „Ardealul nostru" bătută în 1945 aproape că se conformează standardului Uniunii Monetare Latine după care au fost realizate monedele româneşti de douăzeci de lei din secolul XIX şi XX (20 lei 1868, 20 lei 1870, 20 lei 1883 (1884) sau 1890, 20 lei 1906, 20 lei 1922). Acestea (cunoscute şi sub numele de cocoşei - pentru că aveau aceeaşi valoare ca piesele franţuzeşti de douăzeci de franci bătute la începutul secolului al XIX-lea) continuau să circule graţie valorii intrinseci. Nu ar fi avut nici un sens să se scrie 20 Lei pe moneda-medalie din 1945, dată fiind inflaţia vremii, asta e ideea, iar ipoteza că ar fi vorba doar de o medalie speculativă, vizînd pe colecţionari adică, se exclude dat fiind că „Ardealul nostru" a avut un tiraj maxim de un milion de exemplare. Această piesă poate fi privită ca o monedă de aur în accepţia medievală şi antică - valoare intrinsecă fără o inscripţie de impunere a puterii de circulaţie. (Chiar şi în zilele noastre în România în anumite medii mai circulă monede de aur, ignorîndu-se valoarea de piaţa avută cîndva şi trecută pe acestea.) Mai mult, trebuie menţionat că piesa a fost efectiv utilizată în epocă pe post de monedă, deşi această utilizare nu era legală. În cartea The History of Coins in Romania (Chronology - Bibliography - Glossary) scrisă de cunoscutul numismat român Octavian Iliescu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002, în limba engleză) se prezintă ipoteza că diferenţa de masă dintre medalie şi piesele de 20 de lei a apărut ca rezultat al unei erori produse la monetărie; piesele ar fi trebuit să aibă aceleaşi caracteristici ca monedele de aur de 20 de lei obişnuite. Iniţial Banca Naţională ar fi furnizat atît aur cît ar fi fost necesar pentru 1.000.000 de piese de 20 de lei. Deoarece monetăria a bătut piesele un pic mai grele, încă 100 de kilograme de aur au fost livrate din rezervele băncii... |
| Descriere avers | Figurile suprapuse ale lui Mihai Viteazul, regelui Ferdinand şi regelui Mihai într-un cerc; în exterior inscripţia ARDEALUL NOSTRU şi anii 1601, 1918 şi 1944 - gravată de Haralambie Ionescu ... |
| Descriere revers | Inscripţia ROMANIA în jurul unui cap încoronat de acvilă românească şi stemele judeţelor transilvănene răpite în 1940 de Ungaria cu sprijinul Germaniei şi Italiei - gravată de Ioana Bassarab Starostescu şi Ştefan Iordan - |
| Tiraj | 1,000,000 |
| Diametru | 21.00 mm |
| Masa | 6.5500 g |
| Material | Aur 0.9000 |
| Orientare | Medalie |
| Monetărie | Romania - Bucuresti |
| Tipul muchiei | neteda cu inscriptie |
| Inscripția de pe muchie | NIHIL SINE DEO |
| Designer | avers H. IONESCU, revers IOANA BASSARAB STAROSTESCU & ŞTEFAN IORDACHE |
| Prețuri de catalog | Prețurile de catalog nu au fost setate |
