| Adăugată de |
 stomff andrei aurel
|
| În colecțiile personale | 3 |
| Descriere generală | MONEDA TIP VARTEJU – BUCURESTI AR , 7,63 (7,9 in colectia noastra) g , 22 mm , Colectia Cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei RSR . Descoperite in depozite mai importante la Varteju (jud.Ilfov) si la Bucuresti , de unde si denumirea tipului monetary , aceste piese au avut o arie larga de circulatie intre Carpati si Dunare. Aversul (fig.47) se distinge printr-o stilizare si mai accentuate , osimplificare extrema a elementelor constitutive ale figurii. Aceasta moneda face parte din imitatiile tarzii , reprezentand de fapt una din ultimele etape ale sirului neintrerupt de stilizari successive. Deriva din tipul Adancata. Pe avers , cu greu putem distinge formele anatomice ale unei reprezentari umane . Putem totusi identifica unele forme ale capului redate prin linii si globule: ochiul , usor de identificat in globula , inconjurata de uncerc , situate in partea dreapta a monedei; nasul este sugerat de o linie oblica si un punct lateral in stanga acesteia; fruntea , confundandu-se cu spranceana , este redata printr-o linie mai groasa deasupra ochiului ; parul este sugerat bizar , prin linii ce converg spre un punct de fuga. Pentru celelalte desene nu gasim identificari. Aceasta stilizare , ajunsa la limite maxime , nu am interpreta-o ca expresie a unui process de destramare estetica , ci , dimpotriva , ca o intentie a mesterului geto-dac de a interpreta sintetic subiectul printr-un limbaj plastic prorpiu. Stilizarea ce vizeaza esenta formelor , ne poarta cu gandul peste secole , chiar milenii in urma, in neolitic , cand locuitorii acestor meleaguri au realizata “Ganditorul dela Hamangia” o alta opera artistica de referinta , cu aceiasi putere de sugestie. Si poate nu ar fi hazardat daca am apropia in viziunea artistica , pe planuri evolutive in spirala, unele din formele create de Brancusi. Pe reversal monedei (fig 48) calaretul este redat prin trei globule iar calul , schematizat , seamana mult cu cei de pe tipul monetar Adancata din care deriva (fig 46). Monedele sunt usor schifate (aversul convex si reversal concave). Se cunosc circa 2000 de exemplare , monedele de acest tip fiind considerate de mai multi numismatic reputati ca cele mai caracteristice emisiuni getice . Ele au fost emise si au circulat in ultimele trei decenii ale seolului al II-lea si in primele 2-3 decenii ale secolului I BC. perioada care coincide cu cea mai infloritoare etapa de dezvoltare a economiei si culturii geto-dace. Se considera ca acest tip de monede au fost emisede o uniune de triburi foarte puternica . Mai mult , C.Preda , avand in vedere argumente arheologice importante , nu exclude ca uniunea de triburi din centrul Munteniei de astazi sa fi constituit nucleul de baza al formatiunii politice cu caracter statal care a inflorit sub Burebista. ION DONOIU – MONEDE DACO-GETICE SI EFIGII ROMANE – ED. MILITARA , BUCURESTI 1980 , PAG.60-61 |
| Diametru | 22.00 mm |
| Masa | 7.0000 g |
| Material | Argint |
| Monetărie | -Necunoscuta- |
| Tipul muchiei | neteda |
| Prețuri de catalog | Prețurile de catalog nu au fost setate |
