| Adăugată de |
 Alexandru Dan
|
| Descriere generală | Str. C. Dobrogeanu Gherea nr. 3 Arheologie medievală, Arheologie preistorică, Istorie Juridic, muzeul fiinţează din 1934, fără să aibă sediu. Materialele adunate au fost adăpostite într-o cameră a Liceului "Ion Maiorescu", prin bunăvoinţa directorului acestuia, Savin Popescu. Pe baza săpăturilor prof. Dumitru Berciu, prin anii '50 s-a înfiinţat Muzeul Raional Giurgiu, în cadrul Regiunii Bucureşti, pornit de un grup de entuziaşti, între care Rădulescu şi Mihai Ionescu. Muzeul a început cu o colecţie de ştiinţele naturii, apoi a căpătat un profil mixt, adăugându-se colecţii de artă şi arheologie. După 1968, odată cu reorganizarea administrativă, a devenit muzeu judeţean pentru judeţul Ilfov. În ajunul centenarului Independenţei, muzeul, găzduit până atunci într-o modestă casă, s-a mutat în fosta clădire a Prefecturii, el funcţionând în continuare ca secţie a Muzeului Judeţean Ilfov. După 1990 a revenit la vechea denumire, ca muzeu judeţean independent. Mai are în subordine muzeul de la Floreşti-Stoieneşti. Clădirea este monument istoric, sediul fostei Prefecturi de Vlaşca. Un prim corp datează din sec. al XIX-lea (1877-1878), iar în 1903 se măreşte şi se modernizează. Valorifică expoziţional şi conservă piese de istorie; arheologie: material litic din paleolitic, ceramică şi idoli din neolitic, din epoca bronzului şi a fierului, unelte, ceramică, podoabe, monede (13 tezaure monetare, o colecţie alcătuită din 2500 de piese din aur, argint şi metal comun), arme, documente din evul mediu şi din epoca modernă; etnografie. Se pot vizita 8 săli la parter, care cuprind 3 săli de istorie străveche şi veche; se remarcă idoli neolitici, vase antropomorfe şi zoomorfe de la Sultana (cultura Gumelniţa), obiecte aparţinând culturii Tei. Alte trei săli sunt dedicate istoriei medievale: colecţia de proiectile de artilerie din Cetatea Giurgiului, ceramică cu sgrafitto. Sălile de istorie modernă prezintă perioada de la 1821 la Alexandru Ioan Cuza: steme în marmură de pe frontispiciul unor clădiri, colecţie de hărţi, inclusiv planul Cetăţii Giurgiu de la 1790, întocmit de austrieci, achiziţie recentă; presă locală, istoria Şantierului naval din Giurgiu (centenar), colecţie de peste 19.000 de periodice: colecţia integrală "Resboiul", "Fundaţiile Regale", "Viaţa Românească", "Flacăra", "Furnica" etc., pictură (Sava Henţia, Vermont, Corneliu Baba, Basarab, Theo Sion, Ştiubei etc.), sculptură (Romanelli), grafică (Bulgăraş); colecţie de monede antice, medievale şi moderne; bibliotecă, carte veche. |
| Prețuri de catalog | Prețurile de catalog nu au fost setate |
